Institutul Cultural Român
"Mihai Eminescu" la Chișinău, vă invită luni, 15 iulie 2013, ora 12.00 în Sala
mică a Academiei de Științe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2), la lansarea
CD-ului Rămâi, iubirea mea, rămâi, cu versuri de Nicolae Dabija în
interpretarea actorilor Ninela Caranfil și Nicolae Jelescu.
Evenimentul va avea loc în
cadrul Conferinţei ştiinţifice consacrate aniversării a 65 de ani de la naşterea lui Nicolae Dabija, membru
de Onoare al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Ştiințe a Moldovei, poet, prozator,
publicist, eseist, autor de manuale şi om politic. În cadrul evenimentului va
fi lansată expoziţia aniversară Nicolae Dabija - Orfeu al destinului
românesc, organizată de Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a AŞM.
REPERE BIBLIOGRAFICE
Nepot al arhimandritului Serafim Dabija, deportat în 1947 în Gulag, N.D. s-a născut la Codreni, raionul Cimişlia; în 1966 se înscrie la faculatea de Ziaristică, dar este exmatriculat pentru idei proromâneşti şi antisovietice, apoi reînmatriculat la Filologia din Chişinău, cu licenţă în 1972. Căsătorit, are 4 copii. Redactor la Tv Chişinău, la diferite reviste literare, iar din 1986 redactor şef la revista Literatura şi Arta, poet, eseist, militant pentru renaşterea naţională, pentru unirea Basarabiei cu România, a fost unul dintre principalii actanţi, alături de Grigore Vieru şi Leonida Lari ai mişcării care a culminat în 31 august 1989 cu recunoaşterea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova şi cu adoptarea grafiei latine. Acţiune încununată de succes. În 2005 a devenit preşedintele Forului Democratic al Românilor din Moldova FDRM, ce a reunit peste 150 de organizaţii civice neguvernamentale, cu cca 250.000 de membri, cu filiale în străinătate peste tot unde trăiesc români refugiaţi, exilaţi etc. FDRM este iniţiatorul Cererii din 26 decembrie 2006, de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deputat. Membru de onoare al Academiei.
Poet de mari resurse lirice şi civice, dar şi ardent eseist în probleme legate de renaşterea naţională a românilor din Moldova, alcătuitor de manuale şcolare, de antologii lirice, animator al redeşteptării năpăstuiţilor basarabeni oprimaţi în ultimele 4-5 decenii de asuprire bolşevică şi de obstinată politică de mancurtizare, s-a remarcat în ultima vreme şi ca redutabil prozator, cu romanul Temă pentru acasă, ajuns la ediţia a treia, difuzat în cadrul unor turnee prin Basarabia, Rusia, România, prin toate oraşele, liceele, bibliotecile, la Târguri de carte etc. Un profesor de liceu le dă elevilor ca temă pentru acasă un subiect din Istoria Basarabiei răpite. Imediat este ridicat de acasă şi expediat în Siberia. Una dintre liceene îl urmează în Siberia, dinadmiraţie, din convinegeri naţionaliste, din iubire. Vor împărţi viaţa de deportaţi. Tânăra va muri. Nu însă şi iubirea, nici idealurile pentru care trăise până în ultima clipă.
DIN LUCRĂRILE OMAGIATULUI:
Cărţi de poezie:
Ochiul al treilea, Chişinău, 1975
Apă neîncepută, Chişinău, 1980
Zugravul anonim, Chişinău, 1985
Aripă sub cămaşă, Chişinău, 1989
Aripă sub cămaşă, Iaşi, 1991
Mierla domesticită, Chişinău, 1992
Dreptul la eroare, Chişinău, 1993
Lacrima care vede, Iaşi, 1994
Oul de piatră, Bucureşti, 1995
Fotograful de fulgere, Bucureşti, 1998
Cercul de cretă, Chişinău, 1998
Cerul lăuntric, Chişinău, 1998
Între dragoste şi moarte, Timişoara, 1998
Poezia, bucuroasă tristeţe, Timişoara, 1998
Tăceri asurzitoare, Galaţi, 1999
Aşchii de stele, Chişinău, 2002
Doruri interzise, Chişinău, 2003 (ed. I), 2004 (ed. a II-a)
Fulger înrourat, Ploieşti, 2005
Maraton printre gloanţe, Râmnicu-Sărat, 2008
101 poeme, Bucureşti, 2009
Poeme pentru totdeauna. Opera poetică, Iaşi, 2011
Proză:
Tema pentru acasă, roman, Iaşi, 2009 (ed. I), 2010 (ed. a II-a)
Tema pentru acasă, Chişinău, 2011
Nu vă îndrăgostiţi primăvara, nuvele, Chişinău, 2013
Eseuri:
Pe urmele lui Orfeu, Chişinău, 1990
Moldova de peste Nistru - vechi pământ strămoşesc, studiu documentar, Chişinău, 1990 (ed. I), 1991 (ed. a II-a)
Domnia lui Ştefan cel Mare, Chişinău, 1992
Libertatea are chipul lui Dumnezeu, Craiova, 1997
Icoană spartă, Craiova, 1998
Harta noastră care sângeră, Craiova, 1999
La est de vest, Craiova, 2001
Vai de capul nostru, Craiova, 2001
Însemnări de pe front, Craiova, 2002
Râul în căutarea mării, Craiova, 2003
Basarabia, ţara de la răspântii, Craiova, 2004
Bezna vine de la Răsărit, Craiova, 2005
Manuale:
Daciada, manual de istorie pentru clasa I, Chişinău, 1991
Daciada, manual de istorie pentru clasa II-a, Chişinău, Lumina, 1992
Nasc şi la Moldova oameni, povestiri pentru copii (carte de lectură pentru clasa IV-a), Chişinău, 1992
Literatura română pentru clasa a V-a, Chişinău, 1991 (în colab.)
Literatura română pentru clasa a VI-a, Chişinău, 2001 (în colab.)
Cărţi pentru copii:
Poveşti de când Păsărel era mic, Chişinău, 1980
Bondari cu motor, Chişinău, 2004
Opera tradusă:
Stihi (l. rusă), Chişinău, 1985
I skazala mne Jar-Ptiţa (l. rusă), Chişinău, 1985
Kryl'a pid soročko (l. ucraineană), Kiev, 1989
Photographer of lightning (l. engleză), Carolina de Nord, SUA, 2001
Blackbird Once Wild, Now Tame (l. engleză), Providence, SUA, 2003
La musa nuova (l. italiană), Pontecorvo, 2007
Poesia e amore (l. italiană), Roma, 2013
LINKURI UTILE
Youtube:
Doamna Etnografiei naţionale născută în luna Mărţişor, a lăsat în urmă
ecoul ethosului popular în simbolurile nemuritoare pestea veacuri: costumul
naţioanl, ia, brâul, covorul ţesut în firele amintirilor, naframa ţărănească,
valori perene la poarta sufletelor.
Costumul popular, covorul, prosopul, năframa, brâul,
bondiţa şi alte elemente, valori naţionale promovate, descoperite de E.
Postolachi-Iarovoi îşi vor găsi locul în Casa mare a amintirilor – în biblioteca
dedicată patrimoniului valorilor naţionale şi sperăm ca cei dornici de a
cunoaşte istoria etnografiei, rafinamentul decorului şi a cromaticii
reprezenatate în lucrările elaborate de către şi despre doctorul în istorie E.
Postolachi-Iarovoi să cunoască adevăruri inclusiv prin imagini ale meşteşugului
care reprezintă un patrimoniu cultural nemuritor. În acest scop bibliografia care
cuprinde 400 de resurse informaţionale tradiţioanle şi on-line promovează
activitatea prodigioasă a cercetătoarei de tradiţii şi ethos popular.
Institutul Cultural Român
"Mihai Eminescu" la Chișinău, vă invită luni, 15 iulie 2013, ora 12.00 în Sala
mică a Academiei de Științe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2), la lansarea
CD-ului Rămâi, iubirea mea, rămâi, cu versuri de Nicolae Dabija în
interpretarea actorilor Ninela Caranfil și Nicolae Jelescu.
Aripă sub cămaşă, Chişinău, 1989
Proză:
