27 iunie 2013

LANSARE DE CARTE - REPERE PE AXA TIMPULUI

Recent, a văzut lumina tiparului lucrarea „Repere pe axa timpului: volum omagial 75”, semnată de membrul corespondent al AŞM Ion Geru.

ACADEMICIANUL DUMITRU MATCOVSCHI - IN MEMORIAM

Biblioteca Ştiinţifică Centrală "Andrei Lupan" aduce sentimente de condoleanţe familiei academicianului Dumitru Matcovschi, în umbra lăsată de scriitorul şi academicianul basarabean a rămas un ecou al iubirii de ţară şi neam.
Acestui eveniment îndurerat biblioteca vă invită la o expoziţie cu genericul: 
Academicianul Dumitru Matcovschi - in memoriamCreatorul de frumos în lumea sa - Dumitru Matcovschi s-a stins din viaţă în noaptea de 26 iunie 2013Vom fim mereu îndureraţi de această soartă dură care a trecut prin clipele nefericirii, însă timpul nu este prieten cu nimeni şi nu se opreşte niciodată.

Dumitru Matcovschi - linkuri utile:
Doar femeia, versuri de Dumitru Matcovschi
Dumitru Matcovschi, fiul toamnei
Dumitru Matocvschi - poet basarabean
Prin labirintul vieţii, spre lauri şi nunta de aur
TRM
Matcovschi: Cea mai frumoasă moarte este cea de dor - http://www.trm.md/ro/moldova1/cea-mai-frumoasa-moarte-este-cea-de-dor
"Dor": cântece din anii 80 pe versuri de Dumitru Matcovschi - http://www.trm.md/ro/moldova1/dor-cantece-din-anii-80-pe-versuri-de-dumitru-matcovschi

JURNAL TV

PUBLIKA

Corpul neînsufleţit al lui Dumitru Matcovschi va fi dus astăzi la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Ce spun colegii de breaslă - http://www.publika.md/corpul-neinsufletit-al-lui-dumitru-matcovschi-va-fi-dus-astazi-la-academia-de-stiinte-a-moldovei--ce-spun-colegii-de-breasla_1467991.html

PRO TV
Corpul neansufletit al lui Dumitru Matcovschi a fost adus in satul natal al maestrului, Vadul-Rascov, unde urmeaza sa fie inmormantat - http://protv.md/stiri/social/corpul-neansufletit-al-lui-dumitru-matcovschi-a-fost-adus-in-satul.html
Sute de admiratori ai creaţiei lui Dumitru Matcovschi au venit astăzi la Academia de Ştiinţe, pentru a-i aduce un ultim omagiu îndrăgitului scriitor - http://www.prime.md/rom/news/social/item1236/

EUROTV
ORTODOX
Vadul Rașcov – baștina poetului Dumitru Matcovschi - http://ortodox.md/articole/vadul-rascov-bastina-poetului-dumitru-matcovschi

YOUTUBE
http://www.youtube.com/watch?v=GNbUTLJgMWc

11 iunie 2013

GENEZA ŞTIINŢEI

Știința (din lat. scientia = cunoaștere) se poate referi la:
Investigarea sau studiul naturii prin observație și raționament
Suma tuturor cunoștințelor acumulate în urma acestei cercetări
Matematica, studiile cantităților și ordinilor, sunt denumite deseori știință sau științe, însă rezultatele cercetării matematice, cunoscute ca teoreme, sunt obținute din derivații logice care presupun mai degrabă sisteme axiomatice decât o combinație între observație și raționament. Multe metode matematice au o utilitate fundamentală în științele empirice, ale căror fructe sunt ipotezele și teoriile.
Conform Dicționarului explicativ al limbii române, știința este „un ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură, societate și gândire; ansamblu de cunoștințe dintr-un anumit domeniu al cunoașterii”.[1]
Majoritatea oamenilor de știință consideră că investigația științifică este cea care corespunde metodei științifice, un proces al cărui scop este evaluareacunoștințelor empirice. În sens mai larg, cuvântul știință deseori descrie orice domeniu de studiu sistematic sau cunoștințele căpătate în urma acestui studiu. Acest articol se concentrează pe definiția cu sens mai restrâns.
Domeniile științifice se clasifică de-a lungul a două mari dimensiuni:
Experimentul, căutarea unei informații rapid disponibile, versus teorie, dezvoltare de modele care explică ceea ce se observă.
Există diferite înțelesuri ale "științei".
Potrivit empirismului, teoriile științifice sunt obiective, verificabile empiric, și sunt predicții ale rezultatelor empirice care pot fi confirmate sau infirmate prin falsificabilitate.
În contrast cu aceasta, realismul științific definește știința în termeni ontologici: știința încearcă să identifice fenomene și entități, forțele care le cauzează, mecanismele prin care ele exercită aceste forțe, și sursele acelor forțe în sensul structuriilor interne ale acestor fenomene și entități.
Chiar și în tradiția empirică, trebuie să fim atenți asupra faptului că predicția se referă la rezultatul unui experiment sau studiu, mai degrabă decât a prezice viitorul. De exemplu, afirmația "un paleontolog poate face predicții în legătură cu descoperirea unui anume tip de dinozaur" corespunde folosirii empirice a predicției. Pe de altă parte, științe ca geologia și meteorologia nu trebuie neapărat să fie capabile să facă predicții exacte despre cutremure sau vreme pentru ca să poată fi considerate drept științe. Filozoful empiric Karl Popper a afirmat că unele confirmări ale ipotezelor sunt imposibile și prin urmare ipotezele științifice pot fi doar falsificate.
Pozitivismul, o formă a empirismului, vede știința, așa cum aceasta este definită de empirism, ca mijloc de a regla afacerile umane. Datorită afilierii lor strânse, termenii "pozitivism" și "empirism" sunt deseori folosiți ca sinonime. Iată însă ce li se reproșează:
Willard Van Orman Quine a demonstrat imposibilitatea unui limbaj de observare independent de teorie, așa că noțiunea însăși de a testa teoriile prin experimente este problematică.
Observațiile sunt întotdeauna "încărcate cu teorii". Thomas Kuhn a afirmat că știința întotdeauna implică "paradigme", seturi de ipoteze, reguli, practici etc. și că trecerea de la o paradigmă la alta de obicei nu presupune verificarea sau falsificarea teoriilor științifice. Mai mult, în contrast cu modelul empiric, este de părere că știința nu a evoluat în mod istoric, ca acumulare continuă de date.
Pentru mai multe informații, vezi Teoriile și sociologia istoriei științei.
Știința îi ajută pe oameni să afle mai mult despre viețile lor și contribuie la dezvoltarea societății. Sursa de inspiraţie WIKIPEIDIA

MEMBRII AŞM - MÂNDRIA ŢĂRII



Doctori Honoris Cauza
Membrii de onoare
Membrii titulari 
Membrii corespondenţi


Ştiinţa nu are patrie, pentru că ea este patrimoniul omenirii întregi, flacără care luminează întreaga lume. Ştiinţa însă trebuie să fie cea mai înaltă personificare a patriei, deoarece dintre toate popoarele, acela va fi totdeauna cel dintâi, care va fi în frunte prin lurările gândirii şi ale inteligenţiei.
(Louis Pasteur)

Bogăţia este în ceea ce creează oamenii, în primul rând în domeniul ştiinţei ... Fericirea este în modul în care reuşesc să se bucure de rezultatul muncii lor, realizând cele două condiţii ale existenţei: materială şi spirituală.
(Ion Ionescu-Argeş)

Cei care nu ştiu să pună în concluzie oleacă de substanţă, ce nu se găseşte în „premize”, să lase ştiinţa în pace.

(Lucian Blaga)

ISTORIA ŞTIINŢEI

12 iunie este ZIUA ŞTIINŢEI, Biblioteca Ştiinţifică Centrală "Andrei Lupan" a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, vă propune o listă bibliografică a celor mai recente apariţii în domeniul istoriei ştiinţei, publicaţii a cercetătorilor contemporani.

Activităţi ştiinţifice organizate în perioada 10-14 iunie 2013 dedicate ştiinţei de Academia de Ştiinţe a Moldovei.

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

1.   Academia de Ştiinţe a Moldovei: Istorie şi contemporanitate 1946-2006. – Ch.: Editura Combinatul Poligrafica Ştiinţa, 2006. – Vol. 2 – 492 p. ISBN 978-9975-67-557-4.
2. Afanasiev, Veceslav. Ştiinţa: normalitate sau totalitarism? / Veceslav Afanasiev.Ch.: Editura Combinatul Poligrafic, 2010. – 240 p. - ISBN 978-9975-4059-9-7.
3. Andrew, Robinson. Istoria Scrisului / Robinson Andrew: trad.: I. Gafiţa, Mihnea. – Bucureşti: Editura ART, 2009. – 232 p. - ISBN 978-973-124-390-0.
4. Bălan, Ştefan. Istoria Ştiinţei şi tehnicii în România date cronologice / Şt. Bălan, Nicolae Şt. Mihăilescu. – Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste Româneşti, 1985. – 487 p.
5. Jarcuţchi, Ion. Comisia Gubernială Ştiintifică a Archivelor din Basarabia: sfârşitului secolului XIX - începutul secolului XX-lea / Ion Jarcuţchi. – Ch.: Editura Bons Offices” SRL 2011. – 271 p. – ISBN 978-9975-4307-0-8.
6.  Popa, Vasile. Secvenţe de Ştiinţa Contemporană / Vasile Popa. – Timişoara: Editura Presa Universitară, 2000. – 307 p. – ISBN: 973-8063-10-8.
7. Sîmbotin, Gabriel. Unitatea ştiinţei între noutate şi tradiţie / Gabriel Sîmbotin. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 2011. – 258 p. – ISBN 978-973-27-2023-3.
8. Spangenburg, Ray. Istoria ştiinţei // Ray Spangenburg, Diane K. Moser; trad.: C. Dumitru - Palcuş. – Bucureşti: Editura Lider, 2001. – Vol. 2: Secolul al XVIII-lea. – 256 p. – ISBN 973-8117-35.
9. Spangenburg, Ray. Istoria ştiinţei // Ray Spangenburg, Diane K. Moser; trad.: C. Dumitru-Palcuş. – Bucureşti: Editura  Lider, 2001. – Vol. 3: Secolul al XIX-lea. – 213 p. – ISBN 973-8117-62-3.
10. Spangenburg, Ray. Istoria ştiinţei // Ray Spangenburg, Diane K. Moser; trad.: C. Dumitru-Palcuş. – Bucureşti: Editura Lider, 2001. – Vol. 4. – 245 p. – ISBN 973-8117-83-6.
11. Spangenburg, Ray. Istoria ştiinţei // Ray Spangenburg, Diane K. Moser; trad.: C. Dumitru-Palcuş. – Bucureşti: Editura Lider, 2001. – Vol. 5: Din 1946 până în present [2004]. – 295 p. – ISBN 973-8117-34-8.
12. Ştiinţa şi contemporaneitatea: Noi relaizări în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi aspecte ale impactului lor social. – Bucureşti: Editura Politica, 1980. – 390 p.
13. Ţapoc, Vasile. Teoria şi metodologia ştiinţei contemporane: concepte şi interpretări / Vasile Ţapoc. – Chişinau , 2005. – 212 p. – ISBN 9975-70-597-9 .

6 iunie 2013

5 iunie 2013

LITERATURA ITALIANA

Biblioteca vă oferă o listă de resurse on-line pentru a studia literatura italiană. 

Autori din secolul XIII
Dante Alighieri
Autori din secolul XIV
Autori din secolul XV
Autori din secolul XVI
Autori din secolul XVIII secolul
Autori moderni secolul XIX

Lecturi plăcute!